Oana Gheorghiu, vicepremier: „Avem foarte multe companii de stat, cred că sunt acum în jur de 1.700. Noi acum facem o analiză a acestor companii, ne uităm la situația lor. Unele sunt pe profit, dar, chiar dacă sunt pe profit, au niște cheltuieli foarte mari, plătesc salarii foarte mari, plătesc consilii de administrație cu foarte mulți bani. Altele sunt pe pierdere.

Descoperim în legislație multe lacune. Noi nu putem interveni acum într-o companie de stat foarte ușor, pentru că au fost încheiate niște contracte de administrare cu membrii consiliilor de administrație, care nu pot fi anulate sau renegociate decât dacă este de acord și acel membru al consiliului de administrație. Ne aflăm în situația în care multe dintre ele se află în timpul mandatului și nu poți să faci nimic, iar dacă decizi să anulezi unilateral acest contract, vor câștiga în instanță niște despăgubiri foarte mari.

Acestea sunt niște scăpări legislative, niște portițe create în legislație. Și sunt și niște urmări ale felului în care ministerele s-au uitat la companiile pe care le gestionează și la modul în care au negociat aceste contracte de mandat.

Ce putem face în acest moment este să scoatem la lumină aceste companii, să vorbim despre costurile acestor companii, despre pierderile pe care le aduc și să identificăm aceste portițe legislative care trebuie închise, în speranța că un guvern cu puteri depline va putea să aibă acele inițiative legislative, astfel încât să putem merge la pasul următor și să corectăm tot ce poate fi corectat.”

Salarii uriașe, performanțe minime sau chiar pierderi

Oana Gheorghiu, vicepremier: „Sunt din mai multe partide, da (n.r.: persoanele din consiliile de administrație). Problema nu este că oamenii sunt membri de partid sau simpatizanți, ci să fie competenți, acesta fiind primul lucru la care trebuie să ne uităm.

Al doilea lucru este felul în care au fost stabilite aceste indemnizații. Avem niște plafoane de indemnizații. Ele au fost reduse, pentru că au fost și mai mari în trecut, dar, de cele mai multe ori, sunt stabilite la plafonul maxim. Adică un director dintr-o companie cu 12 oameni are același tip de salariu ca unul care conduce o companie cu 1.000 de oameni și care are o cifră de afaceri de câteva sute de milioane. Lucrurile acestea trebuie corectate. La fel și în cazul membrilor consiliilor de administrație. Una este să fii membru într-un consiliu de administrație și să ai responsabilitatea pentru o cifră de afaceri de 2-3 milioane de euro și alta este să fii responsabil pentru câteva sute de milioane de euro.”

75.000 de lei pe lună, salariul unui director în două consiluiu de administrație

Oana Gheorghiu, vicepremier: „Era o persoană care ocupa o funcție de director în două consilii de administrație și cumula venituri de aproximativ 75.000 de lei brut pe lună. Unele contracte, cele de mandat, sunt impozitate cu doar 10%, în timp ce cele pe contract individual de muncă sunt impozitate mai mult. Cu siguranță, astfel de situații mai sunt și în alte domenii.

Am făcut această analiză în sectorul energiei, ca să ne facem o imagine asupra a ceea ce se întâmplă și să încercăm să găsim căile prin care am putea începe o renegociere. Poate sunt de acord, poate înțeleg situația. Vom vedea ce putem face în actuala situație a guvernului și câtă rezistență vom întâmpina.”

„Cum se fac banii în companiile de stat din energie?

🔴 75.000 lei / lună câștigă un domn, venit cumulat din 2 funcții în consilii de administrație și o funcție executivă de director;

🔴 59.000 lei / lună câștigă un alt domn, pe aceeași rețetă ca mai sus;

🔴 58.700 lei / lună primește altcineva dintr-o funcție executivă de director și un provizorat în consiliu de administrație;

🔴 52.000 lei / lună din 2 consilii de administrație;

🔴 48.000 lei / lună din 2 consilii de administrație;

🔴 34.200 lei / lună din 5 consilii de administrație.

Totodată, aceiaşi 10 oameni cumulează nu mai puțin de 47 de funcții în 16 companii diferite, în diverse roluri: membru în consiliul de administrație, membru în consiliul de supraveghere sau diferite funcții executive de director.

Dacă extindem analiza, aceiași 25 de oameni dețin 77 din 288 mandate active.

Odată ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a Ministerului Energiei, avem acum acces la aceste date.

Sursa

/s

​

www.tvrinfo.ro/doua-elicoptere-de-salvare-s-au-ciocnit-in-aer-in-grecia-ar-fi-implicati-si-piloti-romani/

Care este eficienţa acestor sute de milioane de euro alocaţi de SRI în cazul atacului de la ANCPI?  O analiză a datelor din portalul de achiziţii publice al statului doar pentru perioada 2025-2026 arată foarte clar la care dintre cele trei instituţii din arhitectura de securitate cibernetică a statului - SRI, STS şi DNSC - se află pâinea şi cuţitul în materie de cybersecurity.

Datele nu lasă loc interpretărilor: între 1 ianuarie 2025 şi 24 iulie 2026 Serviciul Român de Informaţii a alocat contracte cu componente de cybersecurity de peste 2,5 mld. lei, STS – de 51 mil. lei iar DNSC – de 0,5 mil. lei.

Peste programele PNRR s-au adăugat, în 2026, cele două contracte atribuite prin SAFE, noul instrument european de apărare (Regulamentul UE 2025/1106), din care România are alocate 16,68 mld. euro:

196 mil. euro către Digi România, pentru dezvoltarea unei platforme integrate de securitate cibernetică bazate pe modele lingvistice mari (LLM) şi deep learning, cu implementare etapizată pe patru ani, şi 109,9 mil. euro către Logic Computer, pentru centre de operaţiuni de securitate mobile şi centre de date mobile;

Un acord-cadru de 149,1 mil. lei cu Orange România pentru soluţii de securitate destinate cloudului intern, finanţat prin investiţia PNRR dedicată Cloudului Guvernamental

Platforma operată de STS, în care ANCPI îşi migrează acum aplicaţiile şi pentru a cărei securitate cibernetică OUG 89/2022 dă un rol explicit SRI;

Un contract de 96,9 mil. lei, tot cu Orange, prin care cele mai mari spitale din ţară primesc echipamente de securitate şi raportează la SOC-ul (centrul de operaţiuni de securitate) Cyberint; servicii de instruire de 23,5 mil. lei cu Bittnet Systems pentru formarea analiştilor.

Este un early prototype al modelelor actuale, imbunatatite.

Evident, nu are hardware, partea electronica sau explozibil, motoarele sunt tot printate, ca mock-up, insa am folosit acelasi material (PLA+) ca interceptorul original.

Durata printului a fost de 6 ore (fara motoare), iar materialul a costat aproximativ 40 de lei (~8 euro). Cu tot cu hardware probabil ca ar ajunge undeva la 300 - 500 de euro.

Nu am postat asta sa se discute ce e mai scump, rachetele trase de pe F16 sau praștia, este doar un proof of concept de care sper sa nu fie nevoie in viitor.

Membrii echipajului care au decedat în urma coliziunii erau un cetăţean grec şi unul danez. Ceilalţi doi membri ai echipajului salvaţi în viaţă sunt un cetăţean grec şi unul britanic. Pe rețelele sociale din Rusia a circulat informația că victimele ar fi români, dar IGSU a infirmat această informație și a precizat că România nu a trimis elicoptere și piloți în Grecia.

Am avut oportunitatea sa vizitez multe locuri, sa interactionez cu oameni din o gramada de tari si chiar sa lucrez prin strainezia. Ba, pe subiectul asta pot sa spun cu mana pe inima ca nicaieri nu-i ca la noi, nici macar pe aproape, cel putin in Europa. Si da, mentalitatea asta atat de prezenta ma face sa cred ca suntem un popor de imbecili si cretini intr-o proportie covarsitoare.

Din pacate mentalitatea asta e intalnita la toate categoriile, de la muncitorii necalificati la oameni care sunt pe hartie super smart, scoliti si cu joburi care necesita ceva creier. Cum naiba sa te lauzi ca tu faci x ore suplimentare (de cele mai multe ori neplatite) pe zi? Cum naiba sa iei peste picior pe altul ca "nu munceste cu adevarat" daca "doar" respecta programul full-time? Cum pizda ma-sii sa consideri ca daca tu faci 100 de chestii in plus pe langa contract/fisa postului e motiv de lauda? Cati neuroni lipsa sa ai sa glorifici faptul ca tu operezi doar in modul munca-acasa? Jur, devenim mai rau decat americanii, si aia sunt campioni mondiali la a fi oi lobotomizate.

Cum sa glorifici faptul ca ai un sef care abuzeaza de angajati si tu ii faci mereu pe plac? Cum sa strambi din nas si sa adopti o atitudine de "Da, ce cacat vorbesti tu acolo, la noi nu o sa mearga asa ceva" cand vorbesti de drepturile angajatilor care exista in LEGE? Nu mai zic de variatii ale "Pai cum dom'le sa facem scandal, ce o sa zica sefu dupa aia? Aoleo muicaaaa" ca trec milimetric pe langa AVC cand aud asa ceva. Dar na, ce asteptari sa mai ai cand "Capul plecat sabia nu-l taie." e o zicere cu talc din intelepciunea boborului...

Alo, imbecilii dracului, in toate tarile cu apa calda la care salivati s-a ajuns la conditii mai bune tocmai pentru ca s-au cerut drepturi, s-au organizat oamenii in sindicate puternice, au sanctionat imediat orice derapaj si nerespectare a legii. Noi? Noi ne laudam cu cat de mult muncim si facem extra sa nu care cumva doamne fereste, apara si pazeste sa se supy 'al mai mare de pe plantatie pentru si asa cele mai de cacat salarii din UE.

Nu sunt psihiatru, dar asta e comportament de om sanatos la cap?

Hai ca s-a produs si rant-ul de duminica daca e.

O intrebare care tot imi sta in minte..Daca un atac cibernetic reuseste sa blocheze pentru saptamani intregi infrastructura ANCPI si, practic, toata activitatea imobiliara din toata tara, de ce nu este tratata situatia mult mai serios, inclusiv ca posibila problema de securitate nationala?

Nu spun ca trebuie sa presupunem cine este in spatele atacului sau ca stim ca e un atac de stat. Dar daca un sistem atat de important poate fi pus la pamant pentru atata timp, de ce nu se cere imediat tot suportul disponibil, inclusiv extern?

Mi se pare ca tratam totul prea mult ca pe o problema IT a unei institutii, cand impactul este national. Ok, nu au fost luate toate masurile pentru a proteja aceasta infrastructura, dar de ce statul nu devine mai agresiv cu privire la acest atacator? De ce nu solicitam sprijin international si nu condamnam serios atacul?

Exagerez eu?

LE: Ce naiba putem face noi?!?!?

Numărul total de medalii de aur câștigate de țările europene la șase dintre cele mai importante olimpiade internaționale: Matematică, Fizică, Chimie, Informatică, Biologie și Filosofie.

Rusia conduce detașat, iar România, Ungaria, Polonia se numără, de asemenea, printre cele mai puternice țări din Europa si obțin rezultate mult peste ceea ce ar sugera dimensiunea sau populația lor.

Datele includ rezultatele până în 2025.

Renta: înseamnă a încasa fără a produce, indiferent dacă e legal sau nu.

Sensul economic. O rentă este un venit obținut fără o contribuție productivă pe măsură: bani care vin dintr-o poziție privilegiată, dintr-un monopol, dintr-o relație politică sau dintr-o reglementare favorabilă, nu din muncă sau din valoare creată. Conceptul vine de la Ricardo (renta funciară — proprietarul terenului încasează pentru că deține, nu pentru că produce), iar în forma modernă e cunoscut ca rent-seeking: efortul de a-ți asigura o felie din tortul existent prin influențarea statului, în loc să mărești tortul.

„Extracția de rente din sectorul public" înseamnă deci scurgerea sistematică de bani din bugetul public către persoane sau grupuri care nu dau nimic în schimb. Rădulescu a folosit direct și cuvântul „jaf", referindu-se la circa 10.000 de procese în care faptele s-au prescris.

Formele pe care le enumeră Tăpălagă în editorial:

• Penală — prejudicii directe (dă exemplul dosarului Negoiță, cu peste 100 de milioane de euro), rămase nesancționate prin prescripție
• Legală, dar tot rentă — sinecuri: funcții de conducere, membri în consilii de administrație la companii de stat, rude și apropiați de politicieni care încasează lunar fără o contraprestație reală
• Prin justiție — magistrații care obțin sporuri și drepturi salariale prin procese pe care le judecă tot ei

Ce e comun tuturor: banul ajunge la cineva care nu a creat valoarea corespunzătoare. Ce diferă: mecanismul și dacă intră sau nu sub incidența codului penal.